Centrele de asistenta si consiliere pentru agresorii familiali vor activa dupa nou Regulament-cadru

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic. Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

"După 4 ani de cădere continue volumul de credite acordat economiei de către sectorul Bancar și nebancar în 2018 a înregistrat o creștere de 4,4 miliarde lei, recuperând practic întreaga cădere. Și acest lucru se datorează exclusiv pentru...

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.